PIB-ul pe cap de locuitor ajustat la puterea de cumpărare (PIB/capita PPP) a crescut de la 50% din media europeană în 2010, la 77% în 2022, Romania fiind astăzi la egalitate cu Ungaria, Polonia și Ungaria, față de care aveam un decalaj de peste 20% în 2010. Astăzi, PIB/capita PPP depășește Letonia, Croaţia, Slovacia, Grecia şi Bulgaria, demonstrând o convergență economică mai mare față de media UE decât aceste state și implicit, un nivel de trai mai bun.
Odată cu aceste evoluții spectaculoase ale economiei românești din ultimii 20 de ani, o serie de provocări continuă să persiste.
Pe de-o parte, în București, PIB/capita ajustat la puterea de cumpărare este aproape de dublul mediei europene, depășind capitale precum Varșovia, Madrid și Berlin. De asemenea, Cluj și Timiș se apropie de media europeană. Pe de altă parte însă, Vaslui, Giurgiu și Botoșani se află la sub 35% din media europeană.
Așadar, tendința generală de convergență nu este uniformă. România în ansamblul său crește rapid și reduce decalajele, însă creșterea unor județe este mai lentă semnificativ decât a altora.
Nivelul disparităților se reflectă atât în decalaje de productivitate, cât și de rată a angajării. Pandemia a exacerbat disparitățile, având în vedere faptul că în regiunile mai sărace, structura ocupațională a permis într-o măsură mai mică tranziția către telemuncă, făcându-le astfel cu atât mai vulnerabile. Așadar, datele preliminare arată că în 2020 și 2021, nivelul disparităților regionale a crescut.
Alți factori care au vulnerabilizat și vor continua să vulnerabilizeze disproporționat regiunile mai sărace sunt automatizarea și tranziția verde. Iar aceste fenomene necesită noi mecanisme de politici publice de contracarare, în vederea reducerii decalajelor de o manieră cât mai sustenabilă.