După un doctorat în Statele Unite și o carieră internațională, antropologul și antreprenorul Alec Bălășescu ne vorbește despre energie verde, biodiversitate și motivul pentru care România rămâne o țară în care merită să construiești.
Există oameni care pleacă pentru a învăța și oameni care aleg să se întoarcă pentru a construi. Alec Bălășescu aparține celei de-a doua categorii. După un doctorat în antropologie obținut în Statele Unite și o carieră desfășurată între universități, organizații internaționale și proiecte antreprenoriale, Alec s-a întors în România cu convingerea că experiența acumulată în străinătate poate fi transformată în soluții pentru provocările de acasă.
Antropolog, scriitor și antreprenor, Bălășescu privește dezvoltarea printr-o perspectivă diferită de cea obișnuită. În loc să opună progresul tehnologic, el vorbește despre natură ca o potențatoare a progresului.. Această filozofie stă la baza inițiativei Re-Genera, al cărei motto este simplu și sugestiv: „Natura în sprijinul tehnologiei.”
În dialogul de mai jos discutăm despre energia regenerabilă, biodiversitate și gândirea sistemică, dar și despre un subiect care depășește cu mult domeniul energiei: cum poate România să transforme avantajele sale naturale într-un model european de dezvoltare și de ce continuă să fie o țară în care merită să crezi.
„Nu natura trebuie să se adapteze tehnologiei, ci tehnologia naturii”
În ultimii ani, România a devenit unul dintre actorii importanți ai tranziției energetice europene. Dar poate această transformare să fie realizată fără a sacrifica biodiversitatea?
În Capitolul 8 din cea mai recenta cartea ta, “Schimbarea Climatica in Era AI” aparuta anul trecut la Springer Nature, descrii lansarea Re-Genera Group și activitatea voastră privind fermele fotovoltaice prietenoase cu polenizatorii. De asemenea, este bine cunoscută pasiunea Regelui Charles al III-lea pentru satele tradiționale ale României ca modele de armonie între oameni și natură. Crezi că peisajul și patrimoniul agricol îi oferă României un avantaj în construirea unei tranziții către energie verde care să funcționeze în armonie cu natura, mai degrabă decât împotriva ei?
Alec Bălășescu: Întrebarea este aproape retorică. Motto-ul inițiativei lansate de mine este „Natura în sprijinul tehnologiei”, și nu invers. Cred că undeva am greșit în modul nostru de abordare al dezvoltării, făcute de multe ori în ideea de control al naturii și nu de folosire a forței sale care ne este oferită gratuit.
O înțelegere sistemică a modului în care tehnologia interacționează și este inserată în natură ar aduce mult mai mult randament pe paliere suprapuse și ar genera efecte benefice în cascadă. Din păcate, modul de structurare al business-ului curent, cu presiunea ROI pe termen foarte scurt, duce la o abordare de tip presiune asupra mediului, nu de folosire a acestuia, chiar și pentru proiecte considerate verzi.
Acum, direct la întrebarea ta, absolut, România are multe avantaje date atât de varietatea geografică, cât și de cea umană. Problema României nu este potențialul, ci actualizarea acestui potențial. Aceasta cere efort, concentrare, voință și perseverență. Există multe „buzunare” de dezvoltare foarte interesante în România, însă tranziția către energia verde se face accelerat datorită – sau din cauza – lipsei unui ansamblu coerent de beneficii și constrângeri. Cu alte cuvinte, lipsa claritatii duce la rapiditate dar in acelasi timp si la pierderea unor oportunitati de implantare a solutiilor inovatoare, care cere timp…
De la potențial la realitate
Dacă România are avantajele naturale necesare, următoarea provocare este transformarea acestui potențial în proiecte concrete. În carte, Alec Bălășescu
susține că doar o fracțiune din terenul agricol ar fi suficientă pentru atingerea obiectivelor europene privind energia regenerabilă. Problema nu este lipsa resurselor, ci lipsa mecanismelor care să stimuleze investițiile inteligente.
Într-unul dintre pasajele cărții tale subliniezi vasta suprafață agricolă a României, unde doar 0,5% ar fi necesară pentru atingerea obiectivelor REPowerEU. Crezi că potențialul României poate deschide calea unui model european pentru ceea ce numești „ecologizarea energiei verzi”?
Alec Bălășescu: Mulțumesc pentru întrebare, vine perfect în continuarea răspunsului de mai sus. Actualizarea acestui potențial se poate face doar dacă firmele sunt în același timp încurajate prin instrumente de facilitare a business-ului dar si constrânse de o legislație clara in ce priveste “ecologizarea” energiei sustenabile.
Nu este suficient ca un proiect green să aibă impact pozitiv. Este nevoie de un sistem de încurajare și facilitare legislativă. De exemplu, dacă o companie integrează un habitat pentru biodiversitate într-un parc fotovoltaic, ar putea beneficia de facilități privind autorizarea, conectarea la rețea sau fiscalitatea. În paralel, proiectele care nu fac acest lucru ar trebui să fie supuse unor cerințe suplimentare de mediu.
Nu este vorba doar de potențial, ci de crearea condițiilor optime pentru actualizarea acestui potențial.
O economie construită după regulile naturii
Dincolo de cifre și legislație, dialogul ajunge la ideea centrală a cărții: schimbarea modului în care privim dezvoltarea. În viziunea lui Alec Bălășescu
, insectele polenizatoare, biodiversitatea și ecosistemele nu sunt elemente secundare ale tranziției verzi, ci fundamentul acesteia.
Descrii un „big picture”, un „systems thinking” în care o insectă polenizatoare, nu omul, se află în centru. Cum pot companiile și factorii de decizie din România să transforme această gândire într-un avantaj competitiv?
Alec Bălășescu: Da, într-adevăr, gândirea ecocentrică este la baza abordării noastre. Sunt parte și din echipa Rewilding România, unde sunt team leader al echipei ce se ocupa cu peisajul Delta Dunării, unde principiul este același: „bun pentru natură, bun pentru oameni”.
Natura creează abundență. Înțelegerea modului în care aceasta operează poate integra sistemele economice în cele naturale. Un parc fotovoltaic este valoros, dar dacă accentul este pus doar pe panouri, iar restul habitatului este distrus, nu am făcut nimic mai bine. Dacă însă reușim integrarea sa, rezultatul este complet diferit.
În România este nevoie de mai mult curaj pentru pionierat în domenii care nu sunt încă validate. Inovăm pe formule consacrate, însă curajul de a crea o cărare nouă este încă redus. Acesta e o caracteristica culturala mai degraba decat o chestiune de calcul economic: aversiunea fata de risc. Sunt însă optimist că lucrurile se vor schimba.
„România este încă o țară în care poți construi”
După ce vorbește despre energie, biodiversitate și curajul de a inova, conversația se îndreaptă firesc către oameni. Ce îi poate determina pe cei plecați să se întoarcă? Și de ce ar continua cineva să creadă în România? Alec, după toate experiențele pe care le-ai acumulat în afara țării și după întoarcerea în România, aș vrea să încheiem simplu: de ce să credem în România?
Alec Bălășescu: Este o întrebare cu răspunsuri individuale. Fiecare om are propriul parcurs, propriile aspirații și propriul destin. Aș scoate verbul „ar trebui” din întrebare.
Ca ofertă însă, România are două lucruri importante. În primul rând, este o țară în plină construcție, foarte bogată în resurse umane și naturale, cu foarte multe lucruri de făcut.
Fie că ești la început de carieră sau revii după experiență acumulată în străinătate, România are capacitatea și nevoia de a valorifica această energie.
În al doilea rând, există emoția legăturii cu țara natală. Este o emoție complexă, pe care fiecare o va interpreta în felul său. Dar, atunci când este înțeleasă și canalizată corect, ea poate deveni motivația unei întoarceri fertile.
Important este să ne menținem capacitatea de visare.
Drd. George Măicăneață este absolvent de materiale aerospațiale la Cranfield University. Lucrarea de dizertație a implicat descoperirea unei metode de manufacturare a lingourilor ceramice pentru depozitarea lor pe substraturi metalice, cercetare în parteneriat cu Rolls Royce. La doctorat, tot în parteneriat cu Rolls Royce, va cerceta bariere inovative care să reducă permeabilitatea aliajelor metalice aerospațiale la hidrogen. România a făcut multe pentru George, iar acum George speră să facă multe pentru România.