Via Transilvanica capătă o nouă dimensiune prin Terra Memoriae, un proiect cultural care aduce artiști și cercetători în comunitățile de pe traseu. Timp de trei ani, aceștia vor documenta povești, tradiții, obiceiuri și feluri de a trăi care alcătuiesc memoria locurilor traversate de drumul care unește România.

„De unde venim, de-ai cui suntem și ce facem mai departe?”

De la aceste trei întrebări pornește Terra Memoriae, proiect inițiat de Tășuleasa Social și Asociația UmanEast pentru Educație și Cultură, alături de Radio România Cultural, curator și coproducător al inițiativei. Proiectul se desfășoară în perioada 2026–2028 și își propune să aducă cercetarea umanistă direct în comunitățile de pe Via Transilvanica.

Traseul devine astfel mai mult decât un drum de parcurs la pas, cu bicicleta sau călare. Devine un loc în care oamenii veniți din domenii diferite pot sta de vorbă cu localnicii, pot cerceta istoria locurilor și pot documenta lucruri care, de multe ori, nu ajung în arhive sau în cărți.

Sunt povești de familie, obiceiuri, expresii locale, rețete, imagini, gesturi și feluri de a locui. Lucruri aparent mărunte, dar care, puse împreună, spun povestea unei comunități. Iar material de descoperit există din plin. Via Transilvanica trece prin aproximativ 400 de comunități, fiecare cu propria istorie și identitate.

Nouă rezidențe culturale pe Via Transilvanica

Terra Memoriae va cuprinde nouă rezidențe culturale în cele opt ținuturi ale traseului. Artiști și cercetători din literatură, gastronomie, antropologie, artă, arhitectură, teatru, istorie, fotografie și biologie vor petrece timp în comunități și vor documenta ceea ce găsesc acolo.

Printre cei implicați se numără Moni Stănilă, Adriana Sohodoleanu, Laura Jiga Iliescu, Irina Botea Bucan și Jon Dean, Dorin Ștefan și studenții săi, Elise Wilk, Cătălin Pavel și studenții săi, Iosif Király și Alexandru Stermin.

Fiecare va privi traseul din perspectiva domeniului său. În Bucovina, de exemplu, Moni Stănilă va explora tema „bornă spirituală și entuziasm”, în timp ce Adriana Sohodoleanu va cerceta, prin gastronomie, o întrebare cât se poate de concretă: „Ce mâncăm atunci când ne punem la drum?”

Important este că rezidențele nu sunt gândite doar ca exerciții de documentare. Cercetătorii și artiștii vor lucra împreună cu oamenii locului, iar la finalul fiecărei experiențe va rămâne o „amprentă culturală”: un text, o imagine, o înregistrare, un obiect, o lucrare sau o arhivă.

Este și o încercare de a păstra lucruri care riscă să dispară odată cu oamenii care le cunosc și le practică.

„O călătorie spre noi înșine”

Pentru Alin Uhlmann Ușeriu, președintele Asociației Tășuleasa Social, Terra Memoriae este o continuare firească a descoperirii României începute odată cu Via Transilvanica.

„Terra Memoriae este șansa de a coborî în profunzimea acestor locuri, de a pune cunoașterea în dialog și de a le oferi oamenilor, inclusiv celor veniți din afară, șansa de a se îndrăgosti de țara noastră”, spune Alin Ușeriu.

El descrie proiectul atât ca pe o incursiune prin România, cât și ca pe „o călătorie spre noi înșine”.

„Dacă vrem să știm încotro mergem, trebuie mai întâi să înțelegem cine suntem și de unde venim.”

La rândul său, George Gîlea, președintele UmanEast, vorbește despre Via Transilvanica drept un spațiu de învățare prin experiență directă, „în care drumul devine educator”. Ideea proiectului este ca mărturiile să nu fie construite doar despre comunități, ci împreună cu ele.

Ce rămâne după ce rezidenții pleacă

Una dintre întrebările importante pentru un asemenea proiect este ce se întâmplă cu materialele adunate pe teren.

În cazul Terra Memoriae, rezultatele cercetărilor și creațiile realizate în timpul rezidențelor vor fi reunite pe o platformă digitală. Ele vor rămâne astfel accesibile publicului și vor putea fi folosite mai departe ca resurse culturale și educaționale.

Proiectul se întinde până în 2028, anul în care Radio România împlinește 100 de ani. Centenarul va reprezenta și punctul de întâlnire al proiectului: pe 1 noiembrie 2028, la Sala Radio, este programat un spectacol, alături de lansarea unui documentar de 90 de minute și un eveniment dedicat culturii și memoriei.

Un drum și poveștile oamenilor de lângă el

Via Transilvanica a fost construită pentru a lega locuri. Terra Memoriae încearcă să adune și o parte dintre poveștile acestor locuri.

Nu toate se găsesc într-un muzeu și nu toate au fost scrise. Unele se păstrează într-o fotografie veche, într-o rețetă pe care cineva încă o pregătește, într-un cuvânt folosit numai într-un sat, în felul în care este construită o casă sau în amintirea unui om care știe cum arăta locul cu zeci de ani în urmă.

Tocmai aceste fragmente sunt căutate de Terra Memoriae.

Pe măsură ce proiectul va înainta de-a lungul Via Transilvanica, ele vor forma o arhivă neobișnuită a României: nu una alcătuită doar din documente, ci din întâlniri, voci, imagini, gusturi și experiențe.

Pentru că un drum nu este făcut numai din kilometrii dintre punctul de plecare și destinație. Este făcut și din oamenii pe lângă care trece.

Iar uneori, ca să descoperi România, trebuie mai întâi să ai timp să-i asculți oamenii.