România este un campion al eficienței energetice în Europa, reușind să combine creșterea economică puternică cu un consum energetic redus. Între 1995 și 2022, intensitatea energetică a PIB-ului României a scăzut cu 69,6%, a treia cea mai mare reducere din UE, depășind cu mult media Uniunii de 39,5%. În același timp, economia României a avut a treia cea mare creștere economică din UE, economia sa crescând de 10 ori, în timp ce economia UE a crescut de 2,5 ori. Această performanță confirmă că România poate genera o economie puternică folosind mai puține resurse energetice.
Sursă: Strategia Energetică a României 2025-2035, cu perspectiva anului 2050. Conform Eurostat https://doi.org/10.2908/NRG_IND_EI

Unul dintre cei mai relevanți indicatori ai succesului României în eficiența energetică este consumul redus de energie raportat la dimensiunea economiei. RUnul dintre cei mai relevanți indicatori ai succesului României în eficiența energetică este consumul redus de energie raportat la dimensiunea economiei. România are cel mai mic consum de energie electrică pe cap de locuitor din Uniunea Europeană, la mai puțin de 50% din media europeană, dar produce o economie din ce în ce mai competitivă.[1]. Această performanță economică și energetică demonstrează că România a reușit să optimizeze consumul de resurse, crescând productivitatea și reducând intensitatea energetică a activităților economice.

Factori progresului: tehnologii și politici eficiente
Progresul în eficiența energetică a fost susținut de investiții în modernizarea infrastructurii energetice, adoptarea tehnologiilor avansate și implementarea unor politici publice eficiente. În industrie, restructurarea activităților a dus la o scădere semnificativă a consumului de energie, în timp ce sectoarele de servicii și agricultură au beneficiat de tehnologii mai eficiente.
Proiectele de reabilitare termică a clădirilor, susținute prin fonduri europene și naționale, au contribuit semnificativ la reducerea consumului de energie în sectorul rezidențial. În același timp, schemele de sprijin pentru energia regenerabilă, precum tarifele garantate și certificatele verzi, au încurajat utilizarea surselor regenerabile și reducerea dependenței de combustibili fosili.
România și-a propus să mențină acest ritm al progresului prin utilizarea tehnologiilor avansate, implementarea rețelelor inteligente de energie și promovarea soluțiilor de eficiență energetică în industrie, transporturi și agricultură.
Eficiența energetică: cheia unui viitor sustenabil
Conform Strategiei Energetice a României 2025-2035, eficiența energetică este văzută ca un factor esențial pentru atingerea obiectivelor de decarbonare și pentru creșterea competitivității economice. Între 2011 și 2021, eficiența sistemului energetic a crescut de la 63% la 74%, ceea ce a permis României să își depășească obiectivele naționale stabilite pentru 2020.
Totuși această creștere de tip intensiv își epuizează limitele. România așteaptă în viitor o creștere a consumului energetic, vizând reîntoarcerea industriilor energointensive care sunt necesare pentru reducerea dependențelor de actori ostili și întărirea securității economice naționale.
Un exemplu pentru Europa
România a demonstrat că este posibil să produci o economie puternică și performantă consumând mai puține resurse energetice. Aceasta nu doar că reduce costurile economice, ci și contribuie semnificativ la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, sprijinind tranziția verde. Într-o lume în care eficiența energetică devine o prioritate globală, România poate servi drept model pentru alte țări, arătând că sustenabilitatea și competitivitatea pot merge mână în mână.
Dacă ți-a plăcut acest articol despre consumul de energie electrică, descoperă mai multe aici.
[1] Sursă Eurostat (nrg_cb_e) https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/demo_pjan/default/table?lang=en

Dr. Adrian Băzăvan este membru fondator al Asociației „Cred în România”, consilier al Ministrului Energiei și membru al Consiliului de Administrație al Electrica Furnizare. Expert în politici de inovare și fost diplomat european, este autor al cărții China’s Innovation System: Industrial Policy, Funding Mechanisms and Foreign Investment.