Unirea Principatelor Române, sărbătorită în fiecare an la 24 ianuarie, marchează unul dintre cele mai semnificative momente din istoria noastră națională. Alegerea aceluiași domnitor, Alexandru Ioan Cuza, în 1859, atât în Moldova, cât și în Țara Românească, a pus bazele unui stat unitar și a impulsionat un amplu proces de modernizare. Dar știați că dincolo de acest act politic, reformele implementate de Cuza au transformat profund societatea românească?

1. Știai că Reforma agrară din 1864 a eliberat țăranii de claca impusă de boieri și le-a oferit pământ în proprietate? Această măsură, cunoscută și sub numele de „Legea rurală”, a avut un impact uriaș asupra structurii sociale, permițând țăranilor să devină mici proprietari și să contribuie direct la dezvoltarea agriculturii. În același timp, a încurajat o mai bună organizare a producției și a creat premisa pentru reducerea discrepanțelor dintre clase.
2. Știai că Legea instrucțiunii publice (1864) a introdus învățământul primar obligatoriu și gratuit pentru toți copiii? Într-o perioadă în care analfabetismul era extrem de ridicat, această reformă a facilitat accesul la educație pentru segmente largi ale populației. Rezultatul imediat a fost formarea unei generații mai bine pregătite, capabile să răspundă cerințelor economiei în expansiune și să participe activ la viața politică și socială.
3. Știai că reformele juridice și administrative au unificat legislația din Moldova și Țara Românească, punând bazele unui sistem coerent de justiție? Prin adoptarea Codului Civil și a Codului Penal, societatea românească a făcut pasul către alinierea la standardele occidentale, ceea ce a contribuit la crearea unei identități naționale solide și la respectarea drepturilor și libertăților cetățenești. Cu modificări și completări ulterioare, Codul Civil Cuza din 1864 a fost în vigoare până în 2011.
4. Știai că Universitatea din Iași, fondată în 1860, a fost prima instituție de învățământ superior din Principatele Unite? Înființarea sa a încurajat cercetarea, dezvoltarea intelectuală și formarea unei elite capabile să conducă noul stat. Câțiva ani mai târziu, în 1864, Cuza a înființat și Universitatea din București, consolidând astfel rețeaua instituțiilor academice.

Prin toate aceste reforme, Alexandru Ioan Cuza a avut un rol esențial în definirea cadrului legislativ și instituțional pe care s-a clădit România modernă. Unirea din 1859 nu a fost doar un simplu act politic, ci și începutul unei transformări profunde a societății, asigurând premisele pentru dezvoltarea economică, culturală și socială. Impactul schimbărilor inițiate în acea perioadă se resimte și astăzi, demonstrând că valorile și principiile pe care Cuza le-a promovat au rămas fundamentale în definirea României moderne.

Pentru toate acestea și nu numai, este peiorativ să ne referim la Unirea din 1859 drept „Mica Unire”, în antiteza cu Unirea din 1918. Unirea personală a lui Alexandru Ioan Cuza în ianuarie 1859, prin alegerea sa ca domnitor, atât în Moldova, cât și în Țara Românească, fost un act politic îndrăzneț și inteligent, care a stat la baza obținerii independenței și formării statului național unitar.

Sursă foto

Dacă ți-a plăcut articolul nostru, te invităm să citești mai multe lucruri interesante aici.