Nici banii, nici suveranitatea…
În momente atât de volatile precum au fost ultimele luni pe care le-am trăit cu toții în România, dominate de palpitații electorale cauzate de conflictul dintre dorința de a fi informat corect și cantitatea de informații înșelătoare ce se găsește pe internet, este câteodată important să ne întoarcem către cifre.
Aceste instrumente cu care lucrăm din clasa I pe când descoperim prima oară aritmetica au un atu: nu au cum să mintă. De ce nu pot atinge această performanță? Ei bine pentru că ele nu transmit un mesaj propriu-zis, doar demonstrează o situație în fața căreia fiecare e liber să-și formeze propria opinie.
În spiritul libertății de opinie în care credem cu la fel de multă tărie precum credem în România, ne-am gândit că ar fi potrivit să prezentăm și informații mai fericite și cât se poate de reale cu privire la impactul pe care Uniunea Europeană îl are în viața noastră cotidiană.
UE nu ne fură nici în România
Această „sperietoare” speculată în scopuri electorale a reprezentat fără să ne dăm seama, cea mai importantă piesă a motorului care a ajutat România să progreseze din 2007 încoace. Primim anual sume mai mari de la bugetul UE decât cele cu care contribuim, fapt adevărat și pentru ultimii 10 ani (a se vedea tabelul de mai jos), iar acești bani, deși pe alocuri nu sunt întrebuințați corespunzător de autoritățile publice, au avut un impact deosebit asupra dezvoltării țării noastre. De la școli la infrastructură rutieră, peste tot pe unde privim vedem bani europeni.
Și atunci ne rămâne întrebarea, de ce suntem așa de înverșunați pe Uniune? Doar pentru că ne impune unele reglementări în domenii pe care noi le-am agreat și prin decizii la care oricum participăm? Țări vestice ar avea măcar argumentul că dau mai mulți bani la bugetul UE decât primesc înapoi (spre exemplu Franța sau Germania), dar la noi nici acesta nu stă în picioare. Ne rămâne deci întrebarea: nu e cumva acest euroscepticism al nostru doar o formă fără fond; copiată din Vest într-un stil pe care-l întâlnim din păcate prea des, fără a avea vreun motiv să existe în societatea noastră?
Așadar, vă invităm să vă convingeți singuri cu privire la rolul UE în dezvoltarea României din tabelul de mai jos:
|
Anul |
Contribuția României la bugetul UE (mil. €) |
Fonduri primite de la UE (mil. €) |
Sold net (mil. €) |
|---|---|---|---|
|
2014 |
~1.500¹ |
5.981² |
+4.481 |
|
2015 |
~1.600 |
6.434² |
+4.834 |
|
2016 |
~1.600–1.700 |
7.360² |
+5.660 |
|
2017 |
~1.500 |
4.819² |
+3.319 |
|
2018 |
1.600³ |
4.445² |
+2.845 |
|
2019 |
~1.700 |
5.743² |
+4.043 |
|
2020 |
2.200⁴ |
7.123² |
+4.923 |
|
2021 |
2.357⁵ |
8.327² |
+5.970 |
|
2022 |
~2.800 |
10.555² |
+7.755 |
|
2023 |
~2.800–3.000 |
~10.200 (est.) |
~+7.400 |
¹ Estimare (aprox.) pe baza contribuțiilor medii anterioare și a totalului 2007–2016
² Sume efectiv încasate de România de la bugetul UE, incluzând fonduri structurale și de coeziune, fonduri pentru agricultură și dezvoltare rurală ș.a.
³ Contribuția României în 2018 – ~0,83% din PIB, respectiv 1,6 miliarde €
romania.representation.ec.europa.eu
⁴ Contribuția României în 2020 – ~2,2 miliarde €
⁵ Contribuția României în 2021 – ~2,357 miliarde €
Lucian Cismaru este student al Facultății de Drept a Universității București. Are o experiență vastă în voluntariat, fiind în perioada liceului președinte al Consiliului Municipal al Elevilor București și vicepreședinte al Consiliului Național al Elevilor. Pasionat de psihologie, istorie și dezbateri, este determinat să-i motiveze și pe alții să creadă în România, așa cum a făcut și el când a ales să studieze în țară.