Creșterea economiei românești a luat avânt în ultimii ani. În ciuda opiniilor vehiculate frecvent, economia românească NU este bazată pe un consum disproporționat. De fapt, structura formării PIB pe sectoare de activitate se înscrie în normalitatea statistică europeană. Industria a avut în 2021 o pondere de 20,5% în formarea PIB-ului României, depășind media UE care se situează la 17,9%. Specific țărilor din est, construcțiile, agricultura și comerțul au de asemenea o pondere mai mare în PIB decât media europeană. Un fapt pozitiv specific României, industria TIC contribuie cu 6,3% din PIB, fiind depășită la nivel european doar de Estonia (8%) și Bulgaria (6,6%).

Sursă: Calcul propriu, conform datelor extrase din Eurostat, Gross value added and income by A*10 industry breakdowns, pe 28 mai 2023

Pe de cealaltă parte, România are carențe în sectorul financiar și al asigurărilor, care contribuie cu doar 2,8% din PiB. Mai mult, acest domeniu este puternic dominat de companii cu capital străin, existând foarte puțini jucători autohtoni relevanți, cel mai notabil fiind Banca Transilvania. Mai mult, puținii actori cu capital autohton sunt prezenți doar pe piața românească, neavând o prezență regională. Un sistem financiar-bancar subdezvoltat limitează creditarea și posibilitățile de finanțare ale economiei. Așadar, România trebuie să identifice instrumente de stimulare a finanțării și creditării, și de expansiune a sistemului financiar-bancar, în special prin companii cu capital autohton.

Alte domenii sub-reprezentate față de media UE sunt activități imobiliare și servicii profesionale, alături de serviciile publice precum administrația publică, apărarea, educația și sănătatea. Cele din urmă denotă, inclusiv, o activitate redusă a statului în investiții strategice. Din nou, contrar opiniei publice, cheltuielile statului nu sunt prea mari față de media europeană, ci prea mici.

Ponderea industriei în economia României într-adevăr scade de la an la an, așa cum se întâmplă în toate țările Uniunii Europene. Aceasta întrucât economiile dezvoltate tranzitează de la industria manufacturieră la servicii, și păstrează doar acele industrii cu intensitate tehnologică și valoare adăugată ridicată, tendință în care și România se înscrie.

Pe de altă parte, creșterea veniturilor și a puterii de cumpărare, constante în ultimii 20 de ani, reduc treptat avantajul României de loc al forței de muncă ieftine. Ceea ce face cu atât mai imperativ să tranzităm spre bunurile și serviciile cu valoare adăugată ridicată.

În prezent, jumătate din profiturile din economie sunt realizate in activități de comerț si servicii, așa cum este normal în țările dezvoltate.

În ceea ce privește industria, România este bine poziționată în domenii tradiționale, cum ar fi agricultura, industria grea și autovehicule (doar cele cu combustie internă). Aceste industrii sunt, desigur, importante și ar trebui promovate în continuare. Cu toate acestea, în industriile critice ale viitorului, cum ar fi baterii pentru vehicule electrice, semiconductori, electronice avansate, tehnologii digitale sau apărare, România are foarte puține capacități de producție. Prin urmare, România trebuie să se adapteze și să prioritizeze cheltuielile pentru dezvoltarea sectoarelor strategice, cu aport ridicat de tehnologie, atât între industrii, cât și în cadrul industriilor. România ar trebui, pe de o parte, să diversifice de la investițiile în automobile, spre exemplu, către sectoarele economice în care rămâne în urmă, cum ar fi semiconductorii și apărarea. Iar în interiorul sectorului automobilelor, ar trebui să se asigure că acordă prioritate vehiculelor electrice și să iasă din dependența anterioară de industria automobilelor cu combustie internă. Acest proces ar putea fi dureros pe termen scurt, deoarece ar putea implica reconfigurări ale lanțurilor de aprovizionare, conducând la victime economice colaterale. Cu toate acestea, continuarea investițiilor în domenii mai puțin strategice și rămânerea în urmă în îndustriile de viitor va provoca mai multă durere pe termen mediu și lung.

Beneficiind de piața unică și de resursele europene, cu o mentalitate strategică, România trebuie să acționeze ferm pentru a realiza inovație independentă și a concura cu hotărâre pentru a fi chiar conducătoare în unele domeniile tehnologice. România ar trebui, de asemenea, să sporească investițiile în dezvoltarea industriilor-cheie și să fie pregătită să ofere subvenții substanțiale atunci când este necesar. România va trebui astfel să găsească echilibrul potrivit între realitățile concurenței și nevoia de a menține deschiderea și schimburile, care sunt esențiale pentru progresul tuturor și în special pentru o economie medie ca România.

În prezent, un factor care atârnă greu în competitivitatea românească este sub-finanțarea cercetării și dezvoltării. România este printre ultimele locuri din Europa și din țările OCDE în privința alocării finanțării pentru cercetare și dezvoltare ca procent din PIB. Așadar, pentru creșterea economiei românești, țara noastră trebuie să crească finanțarea pentru cercetare și dezvoltare, atât prin alocare publică cât și prin subvenții și facilități generoase acordate mediului privat.

Te invităm să citești în continuare cum România este cea mai mare destinație pentru investiții străine din Europa.