Economia României a marcat încă un an bun în 2023, în ciuda așteptărilor pesimiste din prima parte, cauzate de provocările macroeconomice semnificative și de războiul de peste graniță. Chiar și într-un context dificil, economia României a demonstrat în 2023 rezistență și adaptare, îmbunătățindu-și majoritatea indicatorilor. Provocări importante rămân în 2024.

Inflația a încetinit pe tot parcursul anului, scăzând semnificativ de la 16,8% în noiembrie 2022 la o singură cifră, 6,7%, conform celor mai recente date ale INS pentru noiembrie 2023. Aceasta se află încă peste un nivel confortabil, dar BNR așteaptă scăderea sub 4,5% până la sfârșitul lui 2024. 

Deficitul de cont curent, încă mare, a scăzut cu peste 20% în primele 10 luni ale anului față de aceeași perioadă a anului 2022, în special pe fondul avansului exporturilor care a depășit avansul importurilor, reducând astfel deficitul comercial al României. 

Investițiile au atins un nivel record, execuția bugetară la 10 luni indicând 87,14 miliarde de lei și având cheltuieli programate de 112 miliarde pentru întregul an. Unele dintre acestea sunt deja vizibile, precum finalizarea Podului de la Brăila (al treilea ca lungime din Europa), deschiderea Aeroportului din Brașov, sau inaugurarea a noi tronsoane de autostradă și drumuri expres, în timp ce alte investiții tocmai am fost contractate ori sunt în stadii avansate de finalizare.

Investițiile în infrastructură au atras noi investiții private de anvergură, precum fabrica de baterii pentru vehicule electrice anunțată de compania belgiană ABEE în Galați și noua fabrică de anvelope Nokian Tyres din Oradea. Tot anul acesta, pe lângă multe altele proiecte în domeniul energiei, Romgaz și OMV Petrom au luat decizia strategică a demarării investiției Neptun Deep pentru explotarea gazelor din Marea Neagră, ceea ce va transforma România în cel mai mare producător de gaze din UE până în 2027.

În ceea ce privește fondurile europene, România a accelerat semnificativ absorbția, iar anul 2023 a fost unul special în care surse diferite de finanțare s-au suprapus: s-a încheiat ultimul an din programul financiar multianual 2014-2020, prin PNRR s-au contractat proiecte de 30 mld. euro, a pornit programul financiar multianual 2021-2027 (46 mld. euro) și s-a lansat Fondul pentru Modernizare.

Datoria publică a rămas și anul acesta sub pragul psihologic de 50%, la 48,4%, cu mult sub media europeană de 83,1%.

Cursul valutar a rămas deosebit de stabil, crescând în 2023 cu doar 0,5%, în ciuda deficitului comercial și al balanței de cont curent. Între timp, rezerva valutară a BNR a crescut considerabil. Un curs stabil menține perspectivele macroeconomice, dar mai mult, înseamnă creșterea puterii de cumpărare în euro a fiecăruia dintre noi. În ultimii 4 ani, salariile medii au crescut în lei cu 45%, iar ținând cont de deprecierea de 5% a cursului față de euro, salariile crescut în euro cu 40%. În același timp, la vecini precum Ungaria, puterea de cumpărare a populației în euro a scăzut în ciuda creșterilor salariale, din cauza deprecierii monedei naționale.Așadar, în 2023 salariul mediu raportat la paritatea puterii de cumpărare a depășit Ungaria, făcând România un loc mai atractiv pentru forța de muncă.

Bursa românească a atins în 2023 noi maxime istorice, spărgând pragul psihologic de 15.000 de puncte, fapt la care a contribuit esențial și listarea Hidroelectrica, cel mai important eveniment din istoria pieței românești de capital.

Toate acestea au contribuit la realizarea unei creșteri economice estimată la 2,6% de Banca Mondială, probabil cea mai mare creștere din regiune. Creșterea nu provine din industrie, care a regresat pe fondul diminuării consumului și a prețurilor mari la energie și materii prime, ci pe fondul creșterii sectorului de construcții, agricultură, IT, comerț, turism și imobiliare.

Ceea ce ne rămâne însă o restanță semnificativă este deficitul bugetar, pentru care România se află într-o Procedură de deficit execsiv la Comisia Europeană încă din 2020. Deși deficitul bugetar a scăzut de la 9,6% din PIB în 2020, la 6,7% în 2021 și la 5,7% în 2022, pentru 2023 ne așteptăm în continuare la un deficit care să depășească ținta asumată de 4,4%, poate chiar 5,5%.

Ce așteptăm în 2024?

O creștere economică semnificativă și un PIB nominal care atinge 350 mld. USD, depășind de departe toți vecinii. De fapt, economia României va fi echivalentă cu a Ungariei+Bulgariei+Serbiei la un loc, deși populația este mai mică. Doar Polonia va avea un PIB mai mare în regiune, justificat de o populație  și un teritoriu de 2 ori mai mari.  

Ne așteptăm de asemenea să aderăm la Schengen și la OCDE, precum și să accedem în programul SUA Visa Waiver. Acestea etape firești deja de câțiva ani, vor relansa încrederea în economia României, vor atrage atenția investitorilor globali și vor face operațiunile de zi cu zi ale afacerilor românești mai ușoare. Producția industrială ar trebui să își reia cursul odată cu stabilizarea prețurilor la energie. Ceea ce rămâne crucial este stabilizarea deficitului bugetar și reducerea deficitului de cont curent, care sunt adevărate provocări.

Ne aflăm în cel mai bun moment în care am fost vreodată. În 1990, PIB-ul României era de 35 miliarde de euro, urmând a scădea în primii ani post-comunism. Relansându-se treptat, în 2000, România a atins același PIB din 1990. Însă începând cu 2000, economia României a crescut în termeni nominali de nu mai puțin de 10 ori, recuperând rapid decalajele față de restul Europei. Aceasta desigur, se reflectă în creșterea semnificativă a puterii de cumpărare. PIB-ul pe cap de locuitor, ajustat la paritatea puterii de cumpărare, poziționează România astăzi înaintea Croației, Letoniei, Slovaciei, Greciei și Bulgariei, urmând a depăși Polonia, Portugalia și Ungaria în 2024 (conform Eurostat). Timpul lucrează în favoarea României. Este noul loc de a fi în Europa de Est, pentru oameni, firme și investiții. 

Dacă ești interesat de evoluția investițiilor străine în România, poți citi aici cum a devenit România cea mai mare destinație de investiții străine din Europa de Sud-Est.