Piețele energetice globale sunt într-un moment al multiplelor crize. Crizei încălzirii globale i s-au adăugat războaie și tensiuni geopolitice, urmate de o criză a prețurilor, punând Europa în necesitatea de a își remodela urgent sistemul său energetic. România se află în poziția fericită de a avea independență energetică, fiind una dintre cele mai autonome țări din punct de vedere energetic din UE. Totodată, România este una dintre țările cu cel mai mare grad de producție a energiei din surse regenerabile. Pornind de la această bază și având în vedere investițiile semnificative aflate în derulare, România devine un pol regional de securitate energetică, contribuind la stabilitatea celorlalte țări. 

Aceasta se datorează unui complex diversificat de resurse hidrologice, nucleare, hidrocarburi, eoliene și solare. În prezent, România obține aproape 50% din energia sa din surse regenerabile, ceea ce o plasează în topul țărilor din UE în ceea ce privește tranziția către independența energetică. Iar în următorii ani, România are la dispoziție 18 miliarde de euro pentru investiții în capacități noi de generare a energiei din surse regenerabile.

Situată la confluența a numeroase bazine hidrografice, România își produce o parte semnificativă din energia sa din apele curgătoare. Hidrocentralele, începând de la instalațiile de scală mare precum Porțile de Fier și până la microhidrocentralele din Carpați, generează aproape 30% din energia electrică a țării. Deocamdată, dintr-un potențial hidroenergetic estimat la 17.000 MW, doar 2.600 MW sunt exploatați, însă Compania Națională Hidroelectrica are planuri majore de investiții.

Vânturile care bat pe litoralul Mării Negre și în extinsele zone de câmpie s-au dovedit a fi la fel de valoroase. În ultimul deceniu, România a investit semnificativ în parcuri eoliene care au adăugat aproximativ 3.000 MW la grila națională. României îi rămâne un potențial estimat la 17.000 MW, iar Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și Fondul pentru Modernizare prevăd investiții de câteva miliarde de euro în parcuri eoliene noi.

În timp ce resursele eoliene și hidrologice sunt abundente, soarele își revendică și el locul în peisajul energetic românesc. Cu peste 210 zile însorite pe an, sudul țării se transformă treptat într-un nucleu pentru energia solară, având o capacitate instalată care depășește 1400 MW.

Mai mult, Centrala Nucleară de la Cernavodă, cu cele două reactoare de tip CANDU ce furnizează aproximativ 20% din consumul național, rămâne o piatră de temelie în amestecul energetic. Aici, autoritățile române au planuri ambițioase de extindere prin adăugarea a două noi reactoare nucleare în următorul deceniu, dublând astfel capacitatea.

În ceea ce privește zăcămintele subterane, România a avut dintotdeauna un rol proeminent în Europa, fiind pionieră în industria petrolului pe continent, cu primele extracții datând din secolul al XIX-lea. În prezent, România este al doilea cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană, și se pregătește pentru demararea exploatărilor zăcământului de gaze Neptun Deep din Marea Neagră. Proiectul ar putea va dubla producția de gaze a României și o va propulsa pe primul loc în Uniunea Europeană, reducând dependența de importuri și consolidând astfel poziția sa strategică în regiune.

Într-o perioadă de transformări rapide și provocări globale, multe țări din Europa se luptă să își redefinească portofoliul energetic în contextul tranziției globale. România nu doar că a început această călătorie, dar se și află în avangarda ei. O combinație de resurse naturale, investiții și viziune, îi asigură României independență energetică și o transformă într-un furnizor net de securitate energetică pentru țările din jur.  Mai mult, România își consolidează poziția de conducător în tranziția către un viitor energetic sustenabil. Cu inteligență, România are șansa de a transforma crizele în oportunitate.

Dacă ești interesat de evoluția României, poți citi aici cum țara noastră are cea mai mare creștere economică din Europa.